Am avut zilele trecute o discuție cu cineva care susținea că blogul ăsta e băiețesc, că nu are și chestii mai drăguțe, așa, pentru fete. Să zicem că nu e exclus să fie posibil să aibă dreptate.
Dar sper că acum am remediat situația.
Vă vine să credeți că treaba asta se întâmplă în fiecare an de revelion?! În fiecare an! Și noi abia acum aflăm despre ea.
Incredibil, în fiecare an!
Dacă nu aveți absolut niciun ban și ați furat de curând un laptop cu conexiune la internet dar a trebuit să fugiți și n-ați mai avut timp să furați și un iPod sau dacă vă e dor de cât de prost se auzea muzica pe vremea casetofoanelor de birou, dați un click aici!
Am dat de curând peste treburile astea două:
Primul e un clip interactiv pe YouTube, făcut în stilul 8 biți, în care puteți să vă prefaceți să sunteți Don Draper din Mad Men. E făcut de doi băieți, Benny și Rafi Fine. Nu e ceva oficial sau vreun teaser pentru sezonul șase, așa că mai conține și niște sarcasm față de ce se întâmplă în serial, fix cât trebuie.
Al doilea e un site care promovează muzica lui Miike Snow. Ideea e că trebuie să căutați pe internet, adică pe tot internetul, 10 părți dintr-un puzzle care ar trebui să alcătuiască omul perfect. Pe tot internetul. În fine. Dacă le găsiți pe toate 10, pe tot internetul, o să puteți avea acces la un remix al unei piese de pe noul album, „Happy To You”. Dar numai după ce căutați pe tot internetul. Baftă!
Aaa, și dacă nu știți cine e Miike Snow, ascultați melodia asta!
E tipul care cântă :).
Știți cum e când, după ce bei un pic mai mult, lucrurile se văd în reluare și fetele par mai drăguțe? Aici nu e vorba despre așa ceva, Doamne ferește!
Aici e vorba despre niște respectabile picturi în ulei, făcute de artisul coreean Ho-Ryon Lee care a folosit suprapunerea imaginilor pentru a le face mai dinamice.
În niciun caz nu e vorba despre o tehnică genială folosită ca pretext pentru a stârni fanteziile cu niște ipostaze diafane ca din vis.
În niciun caz picturile astea nu au un efect erotic mai mare decât atunci când vezi direct un nud. Deloc! Felicitări, Ho-Ryon Lee, ce să spun… felicitări!
Da’ vă zic, e ciudat rău! Ca să nu păreți ignoranți, puteți spune că e „suprarealist”. Se cheamă The Wonder Hospital și e despre operații estetice. În principiu. Cred. E ciudat. Depinde cum îl privești ;).
Oricum, faza cu tastatul e demențială!
De multă vreme vroiam să postez ceva de la mcbess, adică Matthieu Bessudo, al cărui stil îmi place mult, dar nu știam exact de ce să mă leg. Azi am găsit un filmuleț pe care îl voi folosi ca scuza perfectă.
E clipul melodiei „Wood”, a băieților de la Dead Pirates. De fapt, mcbess le și scrie piesele. Dar, decât să vă povestesc eu ce face, mai bine intrați la el pe site și vedeți chiar voi.
Scara asta interactivă absolut extraordinară a fost făcută de Cary și Michael Huang. E a lor și au toate drepturile asupra ei. Eu doar am luat-o, cam abuziv, nu zic nu, și am pus-o aici.
Sper ca băieții să nu se supere și să nu-mi ceară să o scot acum, pentru că e foarte tare și chiar le apreciez munca. Apăsați pe start și-o să vă dați seama despre ce vorbesc!
Frieke Jannsens e un fotograf din Belgia, responsabil pentru imaginile de mai jos. El a explicat că a folosit copii doar pentru a scoate în evidență gestul de a fuma, care, zice el, nu ar fi fost la fel de evident în cazul unor adulți.
Se pare că, în cazul unor adulți, oamenii ar fi mai degrabă tentați să presupună motivele pentru care personajele fumează, influențați de gesturile specifice, în loc să se concentreze pur și simplu pe faptul că fumează.
Tot Frieke a mai adăugat că în perioada în care s-a ocupat de proiectul ăsta, guvernul belgian a interzis fumatul în baruri și mulți s-a plâns că le sunt private libertățile și că se simt tratați ca niște copii.
Și eu fumez și deocamdată nu mi-am propus să mă las. Nici nu vreau să conving pe nimeni. Dar mi se pare un punct de vedere interesant.
